Despre Maculatură

Prin folosirea maculaturii ca materie primă se substituie în procesul tehnologic de fabricare a hârtiei materia lemnoasă, fapt extrem de important în procesul economisirii resurselor naturale și pentru protecția mediului. Conform mitului ciclurilor de viață limitate ale fibrelor, fibrele care alcătuiesc cartonul pot fi reciclate de peste 25 de ori, fără pierderi semnificative de calitate. Un alt studiu recent, „Recyclability of Carton Board and Carton”, a confirmat aceste constatări, concluzionând : cartonul poate fi reciclat de mai mult de 25 de ori, cu pierderi minime sau deloc de integritate. Industria continuă să inoveze pentru a asigura ambalaje durabile, sigure și igienice pentru viitor. Cu o reutilizare a fibrelor de până la 25 de ori fără pierderea integrității și cu o amprentă ecologică competitivă, ambalajele din carton ondulat reprezintă o alternativă durabilă la recipientele din plastic reutilizabile.
Sistemul actual de colectare, monitorizare și distribuție a maculaturii este structurat în funcție de tipul de maculatură astfel:

Colectarea maculaturii

În ceea ce privește colectarea maculaturii din hârtie și carton, aceasta se face metodic din mai multe surse:

Surse de maculatură:

2. Colectori de maculatură:

Operatori economici autorizați, conform Ord. MMGA 1.229/2005 modificat şi completat, în vederea preluării obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deșeurilor de ambalaje;

4. Societăţi reciclatoare:

5. Societăți de eliminare:

Din păcate, cea mai importantă sursă potenţială de maculatură, pe care o reprezintă populaţia, este slab valorificată în prezent. Se consideră că, din cantitatea totală de deşeuri de hârtii şi cartoane generată într-un an, cca. 60 % se regăseşte la populaţie şi cca. 40 % în circuitul industrial-comercial. De colectarea deşeurilor de la populaţie în general şi a maculaturii în special, se ocupă mai multe sisteme, dar nu se colectează mai mult de cca. 10 % în prezent. Problemele colectării deşeurilor de la populaţie (inclusiv a deşeurilor papetare) este una foarte complicată în toată lumea. În România, factorii principali care exprimă această complexitate sunt:

Lipsa de educaţie în ceea ce priveşte protecţia mediului, la populaţia urbană sau rurală, la populaţia tânără sau matură;
Lipsa unui sistem stimulativ pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi în special a maculaturii de la populaţie, corelat cu un sistem de voluntariat;
Lipsa unui număr suficient de containere şi pubele, puse la dispoziţia asociaţiilor de proprietari (pentru complexele de locuinte tip bloc) sau containere mari pentru cartiere de locuinte de tip case/vile;
Unităţile de salubritate de la nivelul oraşelor, plătite de primării, nu realizează o colectare selectivă efectivă de la surse, din diferite motive;
Problemele de logistică şi de transport, ale colectării selective de la surse pe categorii de materiale reciclabile (metal, sticlă, hârtii şi cartoane, plastic) nu sunt rezolvate la nivelul oraşelor şi în special la nivelul populaţiei;
Nu se aplică sancţiuni mai aspre, până la retragerea dreptului de funcţionare, societăţilor care nu respectă obligaţiile ce le revin pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Sunt multe societăţi comerciale, care au obţinut autorizaţii de funcţionare, fără să aibă contracte încheiate cu autorităţile pentru colectarea de deşeuri, sau pentru preluarea deşeurilor de la colectorii autorizaţi, pentru a face sortarea lor, deşi aceasta este o obligaţie a acestor societăţi.

Alătură-te nouă!

Prin adeziune, facem diferența!